Reconstrucțiile osoase sunt proceduri conexe implantologiei care au scopul de a crea condițiile necesare pentru inserarea lor.
Există o multitudine de intervenții și proceduri aplicabile pentru a rezolva nevoia de os, între care amintim :
Este o procedură de mărire a înălțimii osului prin inserarea osului artificial între membrana și podeaua sinusului maxilar.
Aceasta procedură este una dintre cele mai predictibile și utilizate proceduri.
Este o procedură prin care se înalță cresta alveolară, pentru a se putea insera implantul. Ea constă în adăugirea ce bloc și granule osoase acoperite cu membrane si PRF.
Predictibilitate mai scăzută decât în cazul Augmentării prin elevarea membranei sinusului.
Este o procedură utilizată atunci când osul în care urmează să fie inserat implantul este prea subțire. Aceasta are mai multe tehnici, între care : ”Bone Split”, ”Khoury”, etc.
Tratamentul este unul conex implantologiei, poate fi aplicat o dată cu inserarea implantului sau separat, înainte ( în funcție de situația clinică și de nevoie pe care trebuie să o satisfacem).
De procedurile de augmentare osoasă au nevoie pacienții cu deficit al volumului osos, acesta fiind insuficient pentru inserarea implantului.
În pofida a ceea ce în general reprezintă pentru noi o operație chirurgicală, intervențiile de inserare de augmentare osoasă nu este dureroasă.
În timpul intervenției nu există durere, aceasta este controlată datorită anesteziei locale sau generale. Ce veți simți sunt doar vibrații, presiune ușoară și lichide.
Aesthetic Dental Clinic prin echipa de medici specialiști ATI și chirurgi vă oferă posibilitatea de a nu avea nici un fel de disconfort prin alegerea anesteziei generale ca opțiune de sedare
Post intervenție trebuie să vă așteptați la o durere ușoară calificată de pacienți ca fiind mai degrabă o jenă, tumefacție mai mare sau mai mică și disconfortul cauzat de prezența firelor de sutură.
În afara accidentelor, riscurile cele mai frecvente sunt cauzate de dehiscență în perioada de vindecare. În cazul apariției acestei situații, se îndepărtează materialele de augmentare puse și se reia procedura după vindecare. Nu esta nici un motiv pentru care dacă există un eșec o dată să fie eșec și la reluarea procedurii.
Probabilitatea de eșec diferă în funcție de procedură și de la caz la caz. poate începe de la 97% grad de reușită ( cum este în cazul elevării sinusului) și până la 75-80 % cu este în cazul augmentării osoase verticale.